Situație îngrijorătoare în România! În anul 2024, doar 23,2% dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare finalizate. Acest procent ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media UE de 44,1% și departe de țările fruntașe precum Irlanda sau Luxemburg.

Diferența față de statele de top este evidentă, conform unui raport Eurostat consultat de Newsweek România. Irlanda înregistrează 65,2%, Luxemburg 63,8%, iar Cipru 60,1%, depășind considerabil media europeană și demonstrând un nivel ridicat de investiții în educația tinerilor.

La polul opus, după România, se află Italia cu 31,6% și Ungaria cu 32,3%, însă decalajul dintre România și aceste două țări rămâne semnificativ.

Situația din România este influențată de mai mulți factori, printre care migrația tinerilor. Mulți absolvenți de liceu aleg să plece în străinătate pentru a-și continua studiile superioare.

De asemenea, tinerii proveniți din familii cu venituri scăzute sau din medii defavorizate întâmpină dificultăți în accesarea sau finalizarea studiilor universitare.

Un alt element important îl reprezintă rata ridicată a abandonului universitar. Mulți studenți nu reușesc să finalizeze studiile după începerea facultății.

Trebuie menționat și faptul că numărul tinerilor șomeri este ridicat.

Datele INS arată că în trimestrul al doilea al anului populația activă din România era de 8,222 milioane de persoane, dintre care 7,733 milioane erau angajate, iar 489.800 erau șomeri.

Rata șomajului atinge cel mai înalt nivel în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, ajungând la 22,9%.

Piața muncii din România a suferit schimbări importante în ultimii ani. Totuși, pretențiile salariale ale reprezentanților Generației Z reprezintă un obstacol pentru angajatori. Deși mulți dintre aceștia sunt la primul loc de muncă, salariile cerute îi descurajează pe angajatori. Pe lângă remunerație, tinerii pun accent și pe alte beneficii.

Aceștia caută un program flexibil, care să le permită să urmeze facultatea și să aibă o viață socială activă. Cererile salariale variază în funcție de domeniu și pregătire, dar deseori depășesc pragul de 1.000 de euro.

„Munca remote este o opțiune, dar posturile de acest tip sunt greu de găsit. Un job part-time, între 4 și 6 ore, cu posibilitatea de a negocia orele și de a le concentra în timpul săptămânii, ar fi ideal” / „Aș prefera un job dinamic, prietenos cu tinerii, deoarece aceștia caută de muncă, dar angajatorii au multe cerințe” / „Mă interesează un post în domeniul juridic, cu un salariu de început între 4.500 și 5.000 lei, iar ulterior, în funcție de performanță, să avansez” / „Aș dori un salariu între 6.000 și 7.000 lei, dacă este posibil”, sunt câteva dintre dorințele tinerilor în căutarea unui loc de muncă.

Pe de altă parte, angajatorii afirmă că au dificultăți în a găsi candidați serioși, susținând că majoritatea tinerilor încearcă să evite munca.