Federația „Solidaritatea Sanitară” îi solicită premierului Ilie Bolojan, printr-o scrisoare deschisă, să renunțe la planul de a reduce cu 10% anvelopa salarială în sectorul sănătății. Reprezentanții federației susțin că această măsură ar afecta direct și în mod egal veniturile tuturor angajaților din domeniu.
Aceștia îi cer premierului să retragă declarațiile făcute în conferința de presă de vineri, argumentând că acestea „dezinformează opinia publică” și nu reflectă situația reală din spitalele publice.
„În conferința publică de vineri, ați făcut o serie de afirmații privind situația din spitalele publice care, așa cum au fost prezentate, induc în eroare opinia publică. Afirmația că «toate sporurile din spitale sunt acordate la nivel maxim» este falsă, deoarece în niciun spital public din România angajații nu primesc sporurile pentru condiții de muncă la valoarea maximă”, se arată în scrisoarea Federației, citată de Agerpres.
Federația explică faptul că toți angajații beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă, însă acestea variază între nivelul minim și cel maxim și sunt calculate raportat la salariul de bază din 2018. Conform legii, nivelul maxim al sporului trebuie calculat ca raport între procentul sporului și salariul de bază actual, iar deoarece sporurile sunt încă raportate la salariul din 2018, niciun spor pentru condiții de muncă nu atinge nivelul maxim legal.
„Situația este chiar mai gravă: majoritatea angajaților din sănătate au în prezent sporul pentru condiții de muncă sub nivelul minim, care rezultă din raportarea procentuală a sporului la salariul actual. Toate sporurile pentru asigurarea continuității serviciilor medicale (turele de noapte, gărzile, munca în zilele nelucrătoare) sunt plătite la mai puțin de jumătate din nivelul legal”, se mai arată în document.
De asemenea, dacă sporurile pentru condițiile de muncă sunt raportate la salariile din 2018 – așa cum se procedează în prezent, deși greșit – se constată că aproximativ 80% dintre angajații din sănătate primesc sporurile la nivel minim, sumele fiind identice cu cele din 2018.
O altă afirmație contestată de sindicaliști este cea potrivit căreia „toate resursele financiare ale spitalelor se duc pe salarii, nefiind bani pentru medicamente și materiale sanitare”.
„Această afirmație este, de asemenea, falsă. În perioada ianuarie – octombrie 2025, cheltuielile salariale în spitalele publice au reprezentat 64% din totalul cheltuielilor, procent semnificativ mai mic decât media înregistrată în statele membre ale Uniunii Europene”, precizează sindicaliștii.
A treia declarație pe care Federația „Solidaritatea Sanitară” o infirmă se referă la faptul că „spitalele publice au un număr de angajați la nivel maxim”.
„Și această afirmație este neadevărată. În prezent, spitalele publice din România funcționează cu un deficit de personal de 20%, adică lipsesc 53.463 de angajați. Este important de subliniat că acest deficit nu este calculat față de nivelul maxim al normativului de personal, ci raportat la numărul de posturi aprobate, care este deja sub nivelul normativ”, explică sursa citată.
Semnatarii scrisorii atrag atenția și asupra scăderii semnificative a ponderii sporurilor în veniturile salariaților. În februarie 2018, sporurile și alte drepturi reprezentau 39% din cheltuielile salariale, iar salariile de bază 59%. În octombrie 2025, situația s-a inversat: salariile de bază au ajuns să reprezinte 72% din totalul cheltuielilor salariale, iar sporurile și alte drepturi au scăzut la 26%, ceea ce reduce capacitatea spitalelor de a asigura continuitatea serviciilor medicale.
Sindicaliștii subliniază că ponderea recompensei acordate angajaților din sănătate pentru asigurarea permanenței (munca în zile libere, nopți, gărzile) și pentru condițiile de muncă (sporurile) în veniturile salariale este cu 33% mai mică acum față de începutul anului 2018.
Având în vedere că peste 80% dintre angajații spitalelor publice contribuie la asigurarea continuității serviciilor medicale, lucrând noaptea și în zilele libere, cheltuielile cu recompensele lor (inclusiv sporurile pentru condițiile de muncă) reprezintă în prezent doar 26% din totalul cheltuielilor salariale.
În acest context, reprezentanții angajaților din sănătate consideră că o eventuală reducere suplimentară de 10% a anvelopei salariale – măsură recent discutată public – ar agrava disfuncționalitățile din spitalele publice și ar afecta direct veniturile tuturor angajaților, de la medici și asistente până la personalul tehnic și administrativ.
„În condițiile unui deficit major de personal, a unei scăderi dramatice a salariului real și a subfinanțării sporurilor pentru condiții de muncă și pentru continuitatea serviciilor medicale, o astfel de măsură nu poate fi considerată decât o nedreptate suplimentară adusă celor care susțin, zi de zi și noapte de noapte, funcționarea sistemului sanitar public”, se mai arată în scrisoarea adresată premierului.








