Ministerul Educației și Cercetării nu și-a îndeplinit responsabilitățile privind verificarea cererilor de plată, schimbând frecvent cerințele fără a furniza instrucțiuni scrise, ceea ce generează un climat de impredictibilitate administrativă, susțin reprezentanții primăriilor. Aceștia avertizează că riscul apariției penalităților, dobânzilor și litigiilor cu operatorii economici revine Ministerului, nu beneficiarilor.
Primăriile cer ministerului să își asume oficial întârzierile, să accepte chemarea în garanție, să emită proceduri și instrucțiuni clare pentru raportare și plăți, să organizeze sesiuni oficiale de instruire, să clarifice rolul consultantului și să retragă mesajele denigratoare, precum și să reevalueze măsurile de blocare sau denunțare a finanțărilor. UAT-urile avertizează că vor sesiza, dacă va fi cazul, și instituțiile europene cu privire la riscurile generate de modul în care Ministerul gestionează fondurile PNRR.
Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT) semnatare, în calitate de beneficiari ai contractelor de finanțare pentru servicii complementare de educație timpurie, notifică oficial că cererile de plată sau transfer au fost blocate ori întârziate semnificativ. Astfel, UAT-urile se confruntă cu obligații contractuale ferme față de operatorii economici, dar nu pot să le onoreze din cauza neîndeplinirii la timp, de către Minister, a propriilor obligații de verificare și decontare a cererilor.
Orice litigii, solicitări de penalități, dobânzi sau despăgubiri formulate de operatorii economici împotriva UAT-urilor pentru neplata la termen a serviciilor sau bunurilor vor avea ca sursă directă și nemijlocită întârzierile și blocajele imputabile Ministerului Educației. UAT-urile își rezervă dreptul de a formula cereri de chemare în garanție sau de atragere a răspunderii Ministerului în toate litigiile în care vor fi implicate, solicitând obligarea Ministerului la acoperirea integrală a tuturor prejudiciilor cauzate de întârzierile în decontare și de erorile procedurale ale autorității finanțatoare.
Ministerul Educației și Cercetării denigrează activitatea consultantului fără o analiză profesională obiectivă, încercând să transfere nejustificat responsabilitatea de la structurile de implementare ale Ministerului către consultant, care a acționat loial, cu bună-credință și în limitele mandatului contractual. Erorile și blocajele constatate sunt consecința lipsei de instrucțiuni clare și a disfuncționalităților interne ale Ministerului, nu a activității consultantului.
În calitate de coordonator al reformei și autoritate finanțatoare PNRR în domeniul educației, Ministerul Educației are obligația de a asigura un cadru normativ și procedural clar, coerent și previzibil pentru beneficiari; de a elabora și publica instrucțiuni oficiale, unitare, privind documentele necesare pentru cererile de transfer/plată, modul de raportare a progresului și utilizarea platformelor și canalelor de comunicare; de a organiza sesiuni de informare și instruire pentru UAT-uri și consultanții acestora; de a soluționa cererile de transfer/plată cu promptitudine, astfel încât beneficiarii să poată respecta obligațiile față de operatorii economici; și de a evita formalismul excesiv care duce la blocarea unor proiecte viabile sau sancționarea beneficiarilor pentru erori materiale minore.
UAT-urile semnatare solicită dreptul de a folosi toate mijloacele legale disponibile pentru a proteja interesele comunităților locale și pentru a recupera prejudiciile cauzate de disfuncționalitățile Ministerului Educației. De asemenea, vor informa, dacă va fi necesar, și alte instituții naționale sau europene despre modul în care sunt gestionate fondurile PNRR și despre impactul acestor disfuncționalități asupra beneficiarilor și operatorilor economici.
Educația timpurie, învățământul profesional și digitalizarea reprezintă reformele majore eșuate ale Ministerului Educației prin PNRR, așa cum a semnalat Edupedu.ro pe 15 noiembrie. Reforma educației timpurii ar fi trebuit să crească cu 3 puncte procentuale participarea copiilor între 3 și 6 ani la grădiniță și să ducă la înființarea a 412 servicii complementare (ludoteci, grădinițe comunitare, centre de joacă). Toate aceste ținte și jaloane au fost eliminate.
În decembrie 2022, fostul ministru al Educației, Ligia Deca, anunța că până în 2026 vor fi create 850 de grădinițe comunitare, cu peste 2.500 de posturi noi pentru personal. Ținta PNRR era înființarea a 412 servicii complementare, însă, în urma apelului PNRR, doar 98 de grădinițe comunitare au fost eligibile pentru finanțare. În prezent, din cele 98, doar 73 de proiecte sunt în derulare, iar 14 contracte au fost denunțate unilateral, generând o pierdere de 19,25 milioane de lei, conform situației prezentate de Ministerul Educației și Cercetării.
În ceea ce privește investiția în formarea profesioniștilor în educație timpurie, există un singur contract semnat, cu un progres fizic de 80%, însă cu indicatori drastic reduși: de la aproape 20.000 de persoane vizate inițial la 5.000. Practic, creșterea numărului de copii între 3 și 6 ani înscriși la grădiniță nu va fi realizabilă, deoarece din cele 850 de grădinițe comunitare anunțate doar 73 vor fi efectiv construite, iar în loc de 20.000 de profesioniști formați în educație timpurie vor fi doar 5.000.
