Platforma care reunește toate proiectele PNRR, lansată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), indică Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) drept principalul beneficiar, în funcție de plăți, cu o sumă de 1.719,20 milioane euro. Pe locul al doilea se situează CFR, cu 1,1 miliarde euro, iar la o distanță considerabilă urmează MIPE, Sectorul 4 al Capitalei și Ministerul Finanțelor. „Datele validate reflectă un efort imens – CNAIR este motorul investițiilor din PNRR”, a afirmat Cristian Pistol, directorul general al CNAIR.

Conform platformei, România beneficiază de o alocare totală de 21.410,53 milioane euro, din care s-au efectuat plăți în valoare de 8.944,27 milioane euro pentru proiectele active și cele retrase. De asemenea, suma încasată de la Uniunea Europeană este de 10.722,21 milioane euro, iar plățile au ajuns la 4.946 de beneficiari, din peste 13.000 de contracte semnate.

Statisticile afișate pe platformă confirmă poziția CNAIR pe primul loc în topul beneficiarilor după valoarea plăților, cu 1.719,20 milioane euro, urmată de CFR cu 1,1 miliarde euro și apoi, la distanță, de MIPE, Sectorul 4 și Ministerul Finanțelor.

„Datele validate confirmă efortul considerabil – CNAIR este motorul investițiilor din PNRR! Transparența este esențială, iar noul dashboard lansat de MIPE reflectă clar realitatea din teren. Dincolo de grafice și procente, aceste cifre povestesc despre o mobilizare exemplară și o echipă unită care susține aceste rezultate. Sunt mândru să spun că echipa CNAIR, împreună cu constructori serioși, a demonstrat că se poate”, a transmis vineri Cristian Pistol, directorul general al CNAIR.

El a adăugat că „Autostrada Moldovei (A7) prinde contur în fiecare zi, iar secțiunea finanțată prin PNRR pe A1 avansează constant. Suntem instituția care preia cea mai mare parte a absorbției fondurilor europene și o facem cu profesionalism. În spatele fiecărui obiectiv atins și a fiecărui kilometru de asfalt turnat stau mii de ore de muncă, decizii rapide și o echipă hotărâtă să lase o amprentă durabilă. Nu a fost ușor, dar rezultatele sunt evidente.”

Totodată, platforma oferă și un clasament al județelor care au atras fonduri prin PNRR. După București, în top se află județele Cluj, Timiș, Iași, Constanța, Mureș, Bihor, Suceava și Galați.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat joi că Guvernul a adoptat o hotărâre prin care decizia de aprobare a PNRR revizuit este transpusă în legislația națională. Totodată, el a precizat că a fost lansată o platformă care oferă detalii despre toate proiectele PNRR și stadiul lor de implementare.

„Lansez astăzi public o platformă pe care o așteptam atât la nivel guvernamental, cât și ca răspuns la cerințele societății. Este vorba despre tabloul de bord PNRR, disponibil deja pe pagina Ministerului Fondurilor, Investițiilor și Proiectelor Europene. Este o premieră clară în administrația românească și, atenție, este o inițiativă susținută chiar de Comisia Europeană, reprezentând o bună practică la nivel european. Astfel, dintr-un PNRR blocat, ajungem să avem o gestionare și o transparență exemplară a acestuia”, a declarat ministrul MIPE.

Pîslaru a adăugat că platforma cuprinde peste 21.000 de proiecte, toate accesibile pentru vizualizare detaliată.

„Observăm o alocare totală de 21,4 miliarde euro și vedem stadiul actual. Suntem aproape de 9 miliarde euro cheltuiți, iar până la finalul anului estimăm să ajungem la circa 10 miliarde, adică aproximativ jumătate din valoarea PNRR deja plătită pentru proiectele în derulare. Sumele încasate sunt de 10,7 miliarde euro, iar un element foarte important este introducerea unei hărți interactive. Aceasta arată numărul proiectelor – peste 21.000, mai exact 21.262, alături de valoarea acestora – toate vizualizabile”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

El a explicat că, de exemplu, dacă cineva caută „școală” în platformă, vor apărea toate cele peste 3.300 de proiecte aferente. De asemenea, pe aceeași platformă poate fi consultată lista completă a proiectelor, cu informații despre progresul tehnic și financiar.