Potrivit Ministerului Apărării Naționale, incidentul a început în jurul orei 00:20–00:25, când o dronă a fost detectată pătrunzând aproximativ 8 kilometri în spațiul aerian românesc, pe direcția Vâlcovo (Ucraina) – Periprava – Chilia Veche, în Delta Dunării. Ca răspuns la atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene din apropierea frontierei, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 00:25 pentru a supraveghea situația aeriană de la graniță.
După ce a survolat teritoriul României pe o distanță de circa 8 kilometri, drona a dispărut de pe radare în zona Chilia Veche. Ulterior, semnalul acesteia a reapărut intermitent timp de aproximativ 12 minute, de această dată venind dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (județul Galați). Locuitorii din nordul județului Galați au primit un mesaj RO-Alert la ora 00:59, după ce anterior fusese transmis un prim avertisment în nordul județului Tulcea.
Traiectoria reconstruită pe baza datelor radar și a punctelor de detecție indică faptul că drona a pătruns inițial în România din Ucraina, s-a întors spre teritoriul ucrainean, a traversat apoi spațiul aerian al Republicii Moldova și a revenit în apropierea frontierei românești. Acest eveniment face parte dintr-o serie mai largă de survolări sau posibile încălcări ale spațiului aerian moldovean și românesc de către mijloace aeriene rusești.
Pe lângă cele două Eurofighter Typhoon germane aflate în misiune de poliție aeriană întărită, Forțele Aeriene Române au ridicat în aer două aeronave F-16, formând astfel un dispozitiv mixt româno-german pentru monitorizare și intervenție. Oficialii MApN au precizat că până în prezent nu au fost raportate impacturi ale vreunui vehicul aerian cu solul, iar echipe de specialiști sunt pregătite să caute eventuale resturi, în cazul în care vor apărea indicii în acest sens.
Purtătorul de cuvânt al MApN, colonelul Corneliu Pavel, a declarat că forțele aeriene aveau autorizarea de a angaja ținta, inclusiv pentru doborârea dronei, însă decizia operațională a fost să nu se deschidă focul, întrucât semnalul era intermitent, iar ținta era confirmată doar pe radar, fără o identificare clară și continuă. Această abordare este similară cu deciziile luate în alte incidente recente cu drone rusești, când piloții au evaluat riscurile colaterale și au ales să nu tragă, deși aveau permisiunea de angajare.
Incidentul survine pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene și al îngrijorărilor NATO privind securitatea flancului estic.
Drona care a pătruns în spațiul aerian românesc a făcut parte dintr-un atac mai amplu al Rusiei asupra Ucrainei. În noaptea de 19 noiembrie, în întreaga Ucraină au avut loc întreruperi de curent de urgență, ca urmare a unui nou atac masiv cu rachete și drone lansat de Rusia asupra infrastructurii energetice, vizând de această dată orașele din vestul țării.
Rusia a lansat peste 470 de drone și 47 de rachete în cadrul acestui „atac îndrăzneț” desfășurat în ultimele ore.
