România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, însă, teoretic, dispune de un anumit spațiu fiscal, având un raport datorie/PIB relativ scăzut, de 56%, potrivit analiștilor. Aceștia subliniază că principalele riscuri rămân legate de politica fiscală și de gestionarea datoriei publice. Deși riscul retrogradării ratingului de țară s-a diminuat, obținerea unui consens politic pentru implementarea unor reforme suplimentare ar putea fi dificilă.
„Noile măsuri fiscale sunt considerate șocuri tranzitorii, însă ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să rămână ridicate pentru o perioadă mai îndelungată, fiind posibil să fie amplificate de eventuale noi majorări de taxe. În aceste condiții, nu anticipăm schimbări majore în politica monetară a BNR pe termen scurt, chiar dacă economia încetinește vizibil. Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,5% din august 2024, iar această poziție este probabil să rămână neschimbată. Creșterea economică este modestă — PIB-ul este estimat să avanseze cu aproximativ 1,5% în acest an — iar cererea internă este relativ slabă. Totuși, pentru BNR, stabilitatea prețurilor rămâne o prioritate absolută”, afirmă analiștii firmei globale de servicii financiare Ebury.
Pe plan extern, stimulentul fiscal substanțial al Germaniei ar trebui să susțină cererea pentru exporturile românești în 2025, compensând parțial slăbiciunea consumului intern. În plus, o reducere a incertitudinii globale și continuarea absorbției fondurilor europene din programul PNRR (NextGenerationEU) reprezintă factori pozitivi pentru economia locală, adaugă aceștia.
Primul pachet de reforme propus de autoritățile române a fost adoptat rapid și a inclus creșteri inițiale de taxe și reduceri moderate ale unor cheltuieli, pentru a genera venituri suplimentare pe termen scurt. Al doilea pachet, negociat îndelung, a presupus majorarea cotelor de TVA la 21% și 11%, creșterea impozitului pe dividende la 16%, majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun, precum și alte reforme structurale.
„Cu toate acestea, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a readuce România aproape de ținta europeană de deficit de 3%. Reformele propuse au fost criticate pentru lipsa lor de ambiție, o opinie pe care o împărtășim parțial. Totuși, pachetele adoptate sunt, în opinia noastră, suficiente pentru a evita pe termen scurt riscul unei retrogradări a ratingului de țară. FMI estimează o reducere a deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 5,8% în 2026 — o prognoză ușor optimistă, dar care indică o tendință mai pozitivă în evaluările instituțiilor internaționale privind România”, se menționează în analiză.
Analiștii susțin că BNR nu va reduce dobânzile în viitorul apropiat, dar consideră că banca centrală va continua să intervină pe piața valutară. „O revenire la un regim informal de ancorare a cursului pare puțin probabilă, însă intervențiile pentru limitarea volatilității și a unei posibile deprecieri accelerate a leului sunt foarte probabile. România este cunoscută pentru gradul ridicat de transmitere a fluctuațiilor cursului în inflație, ceea ce face ca orice volatilitate valutară să fie foarte sensibilă din punct de vedere macroeconomic, mai ales în actualul context inflaționist.
Menținem prognoza privind evoluția leului și anticipăm o depreciere ușoară și controlată a acestuia. Principalele riscuri rămân legate de politica fiscală și de gestionarea datoriei publice. Deși riscul retrogradării ratingului a scăzut, obținerea unui consens politic pentru reforme suplimentare ar putea fi dificilă. Tensiuni potențiale în cadrul coaliției de guvernare nu pot fi excluse, ceea ce ar putea influența evoluția leului în perioada următoare”, precizează analiștii.
Pe baza acestor evoluții, prognozele pentru cursurile valutare indică o depreciere treptată a USD/RON, până la circa 4,22 în 2026.
Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului României, estimând un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, ca urmare a consolidării fiscale care frânează atât consumul privat, cât și pe cel public, deja afectat de inflația ridicată. Această prognoză de toamnă este mai pesimistă comparativ cu estimările de la începutul anului, când Comisia anticipa o creștere economică de 1,4% în 2025.
Cu toate acestea, economia continuă să crească datorită redresării treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii semnificative a exporturilor nete. Pentru 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va reduce.
Piața muncii este așteptată să se răcească, iar încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu exporturi rezistente, ar trebui să reducă treptat deficitul extern ridicat.
Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și la 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate de Guvern în acest an.
Comisia avertizează însă că, în absența unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de extindere a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne persistent ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă în anii următori. Cheltuielile cu pensiile și salariile din sectorul public, precum și subvențiile, continuă să pună o presiune semnificativă asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
În ceea ce privește inflația, Comisia Europeană prevede o scădere treptată în 2025 și 2026, pe fondul temperării prețurilor la energie și al normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul de reducere a inflației este considerat vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau a unor posibile majorări suplimentare ale taxelor indirecte.
Rata șomajului este prognozată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă ar putea limita crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
