Liderul sindical a îndemnat profesorii să fie foarte atenți la toate discuțiile care au loc în prezent în spațiul public, în special la declarațiile politicienilor. Marius Nistor a subliniat că măsurile de austeritate nu se vor opri:

„În cercurile politice se discută despre o posibilă creștere a normei didactice la 24 de ore pe săptămână. Aceasta nu va rezolva nicio criză, ci va face sistemul de învățământ mult mai puțin atractiv decât este acum. Guvernanții vor vedea reacțiile foarte curând. De aceea, le cer colegilor să fie vigilenți la toate declarațiile politicienilor. Măsurile de austeritate continuă și vor continua atât în acest an, cât și pe parcursul anului 2026, iar învățământul va fi cel mai afectat.”

Premierul Ilie Bolojan a declarat pentru Edupedu.ro că, după măsurile deja implementate prin pachetul de reformă anterior, care a inclus creșterea normelor didactice și reducerea unor burse, Guvernul nu are în plan alte reduceri bugetare în educația preuniversitară. Această declarație vine în contextul discuțiilor privind o nouă ordonanță de urgență ce limitează cumulul salariu-pensie în sectorul public, fără a prevedea excepții pentru Educație, fapt criticat de sindicatele din învățământ.

Sindicatele din învățământ au reacționat recent față de proiectul de OUG, acuzând Executivul de intenția de a reduce suplimentar cheltuielile de personal în sistem printr-un act normativ discutat în spatele ușilor închise la Palatul Victoria. Reprezentanții profesorilor au cerut partidelor din coaliție să renunțe la „aceste măsuri absurde”.

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030 va fi în vigoare un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examenele naționale, performanța educațională și învățarea remedială.

Aceasta este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace, când, prin Legea Statutului cadrelor didactice, normele au fost stabilite la 18 ore pe săptămână în învățământul preuniversitar.

Marius Nistor a explicat: „O parte dintre nemulțumiri sunt bine cunoscute. Este vorba despre măsurile asumate de Guvernul Bolojan prin Legea 141, care afectează negativ funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar și universitar. La acestea se adaugă nemulțumirile generate de discuțiile publice privind reducerea cheltuielilor de personal cu încă 10%, fără excepții pentru educație. Mai este o problemă care poate scăpa celor din afara sistemului: cumulul pensiei cu salariul. Vreau să fie clar că profesorii care lucrează în regim de cumul nu ocupă locul niciunui tânăr. Ei acoperă posturi la discipline unde există deficit de personal, mai ales în domeniul științelor.

Dacă Guvernul adoptă această măsură nediscriminatorie, copiii vor rămâne fără profesori calificați în clasă. Aceasta este realitatea, iar nemulțumirile vor crește, iar noi suntem obligați să reacționăm.”

Moderatoarea a amintit că ministrul Daniel David a explicat recent că interdicția cumulului pensiei cu salariul nu ar putea fi aplicată în educație, deoarece ar lăsa mulți elevi fără profesori, mai ales că pensionarii sunt cei care susțin în prezent sistemul în zone cu deficit de personal.

Marius Nistor a răspuns: „Domnul Bolojan și guvernul său s-au gândit la astfel de situații și, dacă se aplică interdicția cumulului și apare o criză de personal, o pot rezolva foarte simplu. În cercurile politice se vorbește despre o nouă creștere a normei didactice la 24 de ore. Aceasta nu va rezolva nicio criză, ci va face sistemul de învățământ mult mai neatractiv, iar guvernanții vor vedea reacțiile curând. De aceea, le cer colegilor să fie atenți la toate declarațiile politicienilor. Măsurile de austeritate nu se opresc, vor continua și în 2026, iar învățământul va fi cel mai afectat.

Am așteptat o întâlnire cu președintele României, care trebuia să aibă loc până pe 8 noiembrie, pentru a discuta cu cifrele pe masă despre efectele austerității în educație. Întâlnirea a fost amânată de mai multe ori. Ministrul Educației a participat la o reuniune UNESCO în Uzbekistan, unde s-a subliniat necesitatea protejării sistemelor educaționale naționale de măsurile de austeritate. Însă guvernul României este campion la astfel de măsuri care lovesc în educație, în copii, în viitorul țării. De asemenea, încercarea de a diviza societatea, incitând mediul privat împotriva bugetarilor, inclusiv cei din sănătate și educație, nu este deloc productivă. Vom avea o societate și mai divizată, incapabilă să facă față provocărilor recente. Responsabili vor fi cei care iau aceste decizii.”

Norma didactică de 24 de ore pe săptămână înseamnă aproximativ 5 ore pe zi, la care se adaugă naveta între 3-4 școli, ajungându-se la 6 ore. În plus, profesorii trebuie să aloce timp pentru pregătirea orelor, completarea dosarelor, rapoartelor pentru director și inspectorat, precum și pentru realizarea fișelor de lucru pentru ziua următoare. Ar fi necesar un ordin de ministru care să limiteze activitățile suplimentare, inclusiv proiectarea didactică, la maximum 2 ore pe zi, similar cu regulile privind temele pentru elevi, și să reglementeze cursurile de perfecționare care au loc între orele 16-20.

Pentru cei care nu au experiență în predare, este important de știut că pregătirea unei ore necesită cel puțin o oră de muncă suplimentară pentru adaptarea conținutului în funcție de clasă.

Comentariile profesorilor reflectă o nemulțumire profundă față de creșterea normei didactice la 24 de ore, considerată excesivă și neadaptată realităților din teren, cu impact negativ asupra calității predării și a timpului necesar pregătirii. Se semnalează lipsa de personal, ore predate gratuit, dificultăți logistice legate de naveta între mai multe școli și nemulțumiri față de conducerea sindicatelor, percepută ca ineficientă sau compromisă politic.

De asemenea, se atrage atenția asupra situației profesorilor pensionari care continuă să predea în lipsa personalului calificat, precum și asupra problemelor structurale din sistem, cum ar fi deficitul de specialiști în anumite discipline, condițiile de angajare și salarizare și efectele măsurilor de austeritate asupra întregului sistem educațional.

În concluzie, sindicatele și profesorii solicită o reevaluare a măsurilor propuse, protejarea sistemului educațional de austeritate și identificarea unor soluții reale pentru criza de personal, pentru a asigura un învățământ de calitate și sustenabil.